7 luni.
Ce s-a intimplat ?
De ce nu l-a remarcat nimeni cu exceptia ascultatorilor deja existenti ?
De ce exista doua (doua !!!!) recenzii (din care una… mai bine tac) ?
De vinzari nici nu vreau sa deschid discutia.
Nu e pe torente. Nu e pe DC (ba e, dar foarte putin). Sa inteleg ca se asculta pe site ? Ca ascultatorii nostri sint toti anti-piraterie si detin discul original ?
Mai ca-mi vine mie sa-l urc pe vreun demonoid ceva.
Nu inteleg. Ce am facut gresit ? Publicitate a fost, comunicare la greu (la nivelul pe care ni-l permitem, evident). Hell, am fost pina si la Capatos.
Vreau si eu sa inteleg cum functioneaza “industria” asta. Pina una-alta, ramine un mare mister pentru toti, si nu stiu cit de mult invatam, pentru ca nu am ajuns chiar acolo unde ne-am fi dorit noi, adica pe Wembley, ce sa mai zicem de radio-urile romanesti 
Vreau doar sa cred ca nu e o loterie.
Lasati-mi speranta asta.
Eh. Sper ca n-o fi dracu’ asa de negru. Ma gindeam sa incercam ceva impreuna. Voiam sa stiu daca cineva are alte idei de avansare a situatiunii, pt ca mie mi se pare ca le-am cam incercat pe toate. Ok, recunosc ca nu sint eu prea vesel, dar sint cu siguranta cel care ride cel mai mult din byron (desi codrut are dinti mai multi), iar asta nu e un post fara nici un fel de scop, doar plins de mila si-atit. Asta se poate si fara blog. Va provocam la o discutie pe marginea asta. Nu poti sa stii niciodata de unde apar idei misto si utile (si cine stie, poate-l pune cineva pe demonoid 
)
Ei ?
este CU TOTUL SI CU TOTUL ALTCEVA.
dar m-am obisnuit sa nu (vrei sa) intelegi ce vreau eu sa spun si sa devii defensive.
“rock your high” era destinat exclusiv muzicienilor, si mai precis celor rock. deci nu a facut altceva decat sa se invarteasca in acelasi CERC, al vostru, in care ati avut generozitatea (laudabila, bineinteles, dar cu tonul patronising aferent) sa invitati si cativa incepatori.
ce spun eu inseamna sa IESITI DIN CERC.
o cu totul alt fel de DESCHIDERE.
si anume catre…PUBLIC.
adica sa te duci la ei, in mediul lor, sa canti pentru TOTI, manelisti sai emo sau ce mai sunt pe acolo…
uite, devin concisa.
adun toate propunerile mele intr-un proiect mare:
film plus concerte in licee.
scopul proiectului : sa va vada/auda liceenii+sa afle liceenii ca mai exista si altceva decat ce se da la TV, sa inteleaga ce inseamna muzica autentica (si facuta de romani, in plus); eu cred ca daca se vorbeste cu directorii de licee si se pomeneste de educarea bunului gust muzical si de faptul ce este vorba de un proiect social si ca SE FILMEAZA proiectul sub forma unui film documentar care va fi facut public, nimeni nu va zice nu.
prin : concerte free of charge in licee; filmate; filmate si interviuri random cu elevi, intrebari de genul : ce muzica asculti, ai auzit de … ? ca un rockumentary, proiectul fiind si social/educativ, sort of.
de aici rezuland ca ati putea sa implicati si alte entitati interesate (ong-uri care se ocupa de chestii similare, persoane publice preocupate de, sponsori…in fine…eu chiar cred ca veti gasi sustinatori. multi.)
da, ar fi vreo cateva luni de sacrificiu. dar eu zic ca va merita.
Ca urmare a unui incident mai vechi, am scos din share-ul ptr. DC++ folderul cu muzica. Vrei sa-l pun la loc ?
În momentul ăsta mă simt nevoit să intervin pentru a susţine ultima intervenţie a Aurei care mi se pare de un real potenţial. Proiecte social-culturale de genul ăsta mai există, s-au mai desfăşurat, ceea ce dovedeşte măcar o oarecare deschidere a directorilor de licee în asemenea privinţe (sau în fine, a celor care iau decizii la nivelul ăsta). Îmi aduc aminte doar de o gală de folk, ceva de genul “Folk fără vârstă” ori something, care se plimba prin licee şi în cadrul căreia, tot aşa, trupe din licee aveau ocazia să evolueze. Astea se desfăşurau în sălile de festivităţi/spectacole ale liceelor, deci cum ziceam, o oarecare deschidere ar exista. Ca să nu mai zic, nu e cel mai bun exemplu but it serves my point, de tot tămbălăul pe care l-a făcut Tudor Chirilă cu “Chirilă te ajută să-ţi găseşti drumul în viaţă” sau aşa ceva. Până la urmă nici voi nu sunteţi nişte neica nimeni
Ideea ar fi că aţi lua contact direct cu un potenţial public. Nu ştiu alţii cum sunt, dar din experienţă personală vorbind, prin clasa a 9-a/a 10-a se formează la greu gusturile muzicale. Ca să nu mai zic că deconcertant de mulţi trăiesc în continuare cu impresia că “muzica românească e naşpa”, înţelegând prin muzică românească exclusiv ce se aude la Kiss FM sau se dă pe MTV. E şi vârsta la care contactul cu scena live este destul de redus, aşa că ce poate fi mai mişto decât să vină o trupă să cânte fix la tine în liceu?
Sigur, poate nu veţi culege chiar voi roadele chestiei ăsteia, însă fără îndoială va genera expunere, fie ea şi mai “underground” (la stilul că va crea noi plătitori de bilet la concerte, şi apoi prin word of mouth, tot aşa), şi e un lucru care merită pus în mişcare din principiu.
Apoi, treaba cu documentarul mi se pare iarăşi foarte faină. Ce ascultă tinerii din România? Care e orizontul lor muzical? Mai ascultă muzică? Cum o fac? Nu numai că din chestia asta puteţi căpăta voi, ca trupă, nişte insight-uri foarte mişto, dar făcută bine treaba asta ar putea fi ca un fel de radiografie socială (folosesc cuvinte mari, but I hope the point gets across) a unei pături extrem de neglijate din societatea românească actuală. Iarăşi – expunere pentru voi.
Ca să nu mai zic de Rock Your High School ediţia a II-a
Intervenţia de acum a fost aşa, ca să back Aura up pe ideea asta. Am să revin ulterior cu câteva idei proprii
cred ca ar fi si un foarte interesant experiment sociologic, ulterior, la momentul masurarii impactului…atunci cand le dai ocazia sociologilor sa ii vada exprimandu-se chiar pe liceeni…pentru ca interviurile respective cu ei, despre muzica pe care o asculta, ce le trece lor prin cap, etc. sunt chestii care : 1)in primul rand, si cel mai important, ii fac pe ei, pe adolescenti, sa se uite in oglinda, cu ajutorul documentarului in care vor aparea, si cu ocazia asta sa mediteze asupra a ceea ce vad,
2) sa simta ca sunt importanti pentru cineva,
3) pe sociologi/psihologi sa observe stuff despre generatiile actuale…
si nu cred ca ar fi interesant doar pt sociologii din Romania.
iar voi veti fii cei datorita carora se intampla asta.
ati putea face, oarecum, istorie. sau poate exagerez.
da, asta chiar e o idee buna. Evident ca liceele sint ff importante.
Rock your hs a avut exact chestia asta in cap: un concurs prin care se impusca doi iepuri: ajutam si noua generatie de muzicieni, aducem si publicul lor – care nu ne cunoaste – la concertul nostru. Va fi si editia a doua, a fost gindit de la inceput ca un eveniment anual.
Uite, am ramas prieteni cu Sophisticated Lemons, am mai cintat impreuna, o s-o mai facem. Din pacate FAM s-au destramat, se pare.
Parca n-as merge pina la chirilisme cu mentoring totusi. Nu stim incotro mergem noi dar dam sfaturi.
Oricum, buna, asta mi se pare cea mai interesanta propunere de pina acum, multumim aura ! Sa vedem cum o s-o putem realiza.
@kozminovici : sunt chiar surprinsa ca ne-a mai citit si altcineva, la cat ne-am intins…
si thank you, man
inca ceva. liceenii nu inseamna numai Bucuresti. inseamna si Caracal, si Caransebes si etc. si URZICENI!
Uite, luati unul dintre voi o camera video de amator si puneti pe cineva care merge cu voi la Urziceni sa vorbesca cu tineri din public (while filming), asa, de proba. ask them stuff (btw..dar revin mai jos) and see how it goes. probabil ca o sa fie ceva surprize…probabil triste
(BTW…ar trebui vazut ce intrebari sunt relevante pentru voi : cum afla ei de un anumit muzician? de unde fac rost de muzica? cand au descoperit ultima data un muzician nou? ce asculta cu prietenii? merg la concerte? ce muzica se asculta la petreceri?…)
in fine, nu e mare filozofie.
eu as face totul chiar asa, raw.
and…good luck!
sorry, I had to say this one more thing, e ultima data, promit.
interviurile ar trebui facute de cineva care :
1. nu are “aere”, cineva care FARA SA FIE FALS, superior sau patronising, sa poata empatiza cu niste copiii din toate categoriile sociale…de asta depinde gradul de deschidere pe care il veti obtine.
2. are simtul umorului…
@6f: Hahah, sigur, chirilismele lăsaţi-le lui Chirilă, eu l-am folosit doar ca exemplu că ar exista, “la nivel înalt”, deschidere şi pentru idei mai ieşite din comun. Mentoring poate cel mult pentru alte trupe tinere în domeniul la care, obviously, va pricepeţi cel mai bine, şi anume muzica. Uite, la stilul RYHS.
O altă chestie pe care aş pune accent ar fi publicul potenţial din afară. La ei se poate ajunge, momentan, mai mult prin Internet – aşa că ar fi bine să le uşuraţi cât mai mult accesul la muzica voastră. Momentan, un străin nu are practic nici o soluţie viabilă de a cumpăra copii fizice ale albumelor voastre, poate decât să vă contacteze pe voi personal. A Kind of Alchemy în format mp3 pe Amazon e un pas într-o direcţie bună – ar trebui făcut la fel şi cu Forbidden Drama şi, de ce nu, pus în vânzare şi copii fizice acolo unde se poate (că tot vorbeam de aspectul unui album şi artwork şi altele). iTunes de asemenea e o “piaţă de desfacere” care nu trebuie neglijată – şi momentan am senzaţia că link-ul pe care l-aţi pus mai sus nu funcţionează.
Însă mai trebuie pusă o problemă – în cadrul unei vânzări pe Amazon, să zicem, cât la sută din banii plătiţi de “client” ajung efectiv la voi? N-am idee, really, dar presupun că e la stilul un procent dintr-un alt procent dintr-un alt procent etc. Atunci aş mai face ceva – un cont de PayPal în care cei care vor să vă susţină să poată face donaţii. Aşa, le daţi o şansă până şi celor care v-au dat jos albumul de pe Demonoid (:D) să-şi arate într-un fel sprijinul, dacă le-a plăcut ce aud. Sunt mulţi oameni din ăştia, însă trebuie şi voi să le întindeţi o mână.
Sigur, probabil că nu veţi ajunge prea curând la nivelul maudlin of the Well (“vrem să mai scoatem un album, n-avem cu ce, donaţi în contul ăsta pentru bani de înregistrări şi noi vă dăm albumul gratis după aia” – and they actually pulled it off!) dar presupun că ceva costuri, cât de mici, se vor amortiza. Nu subestimaţi puterea Internetului
Şi că tot veni vorba de Internet, pagina de Myspace could use a facelift.
Din casca mi se spune ca s-a incercat treaba cu cintatul in licee cind cu ryhs si ca e imposibil, doar la balurile de boboci mai ai sanse sa intri, in rest trebuie aprobat la nivel de minister. In plus mai e un aspect aici: finantarea. Dar ideea e buna, sa vedem ce putem dezvolta. Intre timp i-au venit si lui Dan niste idei, o sa incercam niste chestii noi.
Multam kozminovici. Da, facem un paypal fara probleme. Si da, re-corect, myspaceul could use a facelift. Din pacate asta e mult mai putin customizabil decit ne-am dori. Sa vedem ce putem face.
Nu stiu cum e cu itunesul ala, s-au platit taxele, ar trebui sa mearga de mult.
eu ieri m-am mai gândit la ceva. Deci targetul ar fi aşa:
targetul larg: ascultători de muzică — >
ascultători de muzică rock — >
ascultători de rock românesc — >
ascultători de rock românesc altul decât mainstream (iris, holograf şi alte alea) –>
potenţiali ascultători de byron şi ascultători de byron — >
public fidelizat şi nucleul dur de fani.
până aici am observat că prezenţa la concerte a nucleului dur e mai mică din cauză că există o concurenţă mai greu de înlăturat: concertele mari. Mi se pare normal ca, de ex, Oe (te-am luat arbitrar, nu da.) să strângă bani pt AC/DC şi să zică “las’ că pe byron îi mai văd că nu pleacă nicăieri”, spre deosebire de mulţi din ăştia mari care, cel mai probabil, or să crape până la următoarea venire în Ro. Drept pentru care mă gândesc segmentul ăsta de public trebuie fidelizat. De exemplu prin carduri de membru, cu reducere de cupluri sau intrare gratis la un anumit număr de prezenţe.
În cazul “ascultători de rock românesc altul decât mainstream (iris, holograf şi alte alea) — >
potenţiali ascultători de byron şi ascultători de byron” poate nişte piese cu featurings: Artan, de ex, care acoperă ambele segmente. (nu, nu mă refer la un concert ci la ceva înregistrat. Poate chiar un clip, la un moment dat.)
la targetul “ascultător de muzică în general” ar fi COLABORĂRI. am eu nişte idei, da’ vorbim în privat, că nu vreau să dau speranţe
. Plus, remixuri. Şi aici am deja candidaţi.
otherwise, Kozminovici, ia să scrii mai des.
Cartela byron. La 5 concerte unul gratis.
Wow, ce-ati mai scris… multe de tot, dar cu ‘multul’ cum stam oare?
Ca fapt divers, ‘Forbidden Drama’ a stat la ’straine’ in Diverta luni la rind, cind a fost lansat… si eu zic ca-i statea bine acolo.
Sugestii nu pot spune ca am, doar o senzatie: cel putin in Romania, conteaza inca foarte mult pe cine cunosti! NU e bine ca e asa, dar este un adevar… cum era cuvintul ala rusinos?
Asa ca hai sa mai intindem multe multe antenute, si in tara, si afara, si poate se leaga ceva! Sarajevo a fost un inceput bun, totusi.
Chiar asa… o reeditare ‘Forbidden Drama’, poate? Macar in tiraj redus? Cit despre concerte, eu chiar am zis ca e pacat sa ratezi vreunul, pentru ca pierzi surpriza… aici chiar nu sunt de parerea sarbatoritului de azi, Oitz!
Si, in incheiere: LA MULTI ANI, Costin!
1)
“Din casca mi se spune ca s-a incercat treaba cu cintatul in licee cind cu ryhs si ca e imposibil, doar la balurile de boboci mai ai sanse sa intri, in rest trebuie aprobat la nivel de minister”
nu te grabi sa presupui din start ca n-o sa mearga.
si daca vi se aproba imediat?
si daca exista chiar si niste fonduri europene, dedicate, pentru asemenea proiecte de promovare a culturii autentice catre categorii sociale care au mai putin acces/ expunere la?
de care probabil ca o sa beneficieze altii, mai “determinati”.
sau, poate, a merge la ministerul culturii pentru aprobare e (inca) ceva care ar fi “sub nivelul vostru”? si, mai degraba, ti s-ar parea corect sa vina ei sa se roage de voi…
2)
” In plus mai e un aspect aici: finantarea”
ai spus, ceva mai sus, chiar tu, ca, in momentul asta, prioritatea voastra numarul unu este sa va faceti cunoscuti, free of charge…
p.s. impresia mea e ca iti doreai sa apara un obstacol, o scuza perfecta pe care sa o invoci.
daca stii mai multe despre punctul 1, asa cum sugerezi, de ce nu ne dai mai multe detalii, te rog frumos ?
“daca stii mai multe despre punctul 1, asa cum sugerezi, de ce nu ne dai mai multe detalii, te rog frumos ?”
adica, altfel spus, muieti’s posmagii?…
nu, nu stiu detalii, din pacate; managerii/impresarii vostri vor trebui sa isi faca singuri temele. sau nu.
p.s. ca principiu general, daca cineva intreaba “what if?” nu inseamna ca STIE el ceva mai mult. exploram posibilitatea. poate fi un dead end sau poate fi o oportunitate. that is for you to find out. or not.
si daca exista chiar si niste fonduri europene, dedicate, pentru asemenea proiecte de promovare a culturii autentice catre categorii sociale care au mai putin acces/ expunere la?
de care probabil ca o sa beneficieze altii, mai “determinati”.
Asta nu suna a what if. Suna a “am informatii”.
poftim, eveniment care are loc chiar azi :
“Joi, 27 mai 2010, la ora 21.30, soclul fostei statui a lui Lenin din Piaţa Presei Libere va găzdui o neobişnuită lucrare de artă contemporană. El va fi suportul a trei statui muzicale vii – trei interpreţi de muzică clasică ce vor prezenta câteva piese valoroase din repertoriul contemporan. Lucrarea de artă contemporană „Replacing Lenin” îi aparţine lui Andrei Ciubotaru şi este primul eveniment din cadrul „Proiect 1990”, manifestare ce a fost lansată de Ioana Ciocan în ianuarie 2010 ca urmare a lucrării „Ciocan vs. Ulyanov”.
„Proiect 1990” marchează o serie de evenimente care au ca scop amplasarea unor lucrări de artă contemporană pe soclul din Piaţa Presei, rămas liber încă din 1990. Înlăturarea statuii lui Lenin a lăsat un gol social şi estetic în spaţiul bucureştean. E momentul ca acest spaţiu să fie redat circuitului cultural al capitalei, iar “Proiect 1990″ işi propune să facă exact acest lucru.
Cele trei sculpturi vii sunt reprezentate de trei muzicieni de seamă: Alexandru Tomescu, care în septembrie 2007 a câştigat dreptul de a cânta la faimoasa vioară Stradivarius Elder-Voicu 1702 pentru o perioadă de cinci ani, Răzvan Suma şi Horia Mihail, care împreună alcătuiesc „Romanian Piano Trio”.
Pe 27 mai 2010 la ora 21.30 în Piaţa Presei Libere, Andrei Ciubotaru transformă „Romanian Piano Trio” într-un „monument viu” care să marcheze conştiinţa contemporanilor, printr-un manifest pentru democratizarea artei, un concert în aer liber pe soclul fostei statui a lui Lenin.”
manifest pentru democratizarea artei, see?…si altii se intorc la oameni…si ce daca pe strada o sa fie si o tziganca care vinde facturi :p…si ce daca multi o sa isi vada de drum…
fapt e ca initiatorii au obtinut aprobare ca sa faca asta…dar asta pentru ca au vrut sa.
P.S. cat despre fondurile europene era doar wishful thinking
din cate am observat eu, uneori, soarta/Dumnezeu/whatever le iese in intampinare cu ajutor suplimentar neasteptat celor care lupta cu adevarat for something meaningfull (2 l, nu? hmm… I wonder why…) . nu intotdeauna, ce-i drept…
Simpatica initiativa, imi place ! soclul ala chiar merita ceva mai bun.
Nu, tot 1 l, intotdeauna.
Scriu aici desi nu stiu in ce masura e legat de acesta postare. Am fost la concertul vostru din Iasi (apropo unde e Vlady?) si hand-ul era destul de putin populat, iar cauza cred ca e in primu rand lipsa de promovare a evenimentului. Nu am vazut nici un afis in oras, eu am aflat de pe blog ca veniti, si in afara de 2 3mesaje pe yahoo messenger i trimise de hand nu prea sa mai dat sfoara in tara despre acest concert. Ati putea incerca sa va promovati putin mai mult concertele mai ales in provincie unde nu prea va cunoaste lumea. De exemplu cateva afise prin statiile de tramvaie sau in caminele studentesti n-ar strica si daca va straduiti putini cred ca veti gasi si voluntari care sa le lipeasca daca nu exista alta solutie.
Numai bine