Mai am un capitol si o termin. Dar nu vreau sa o termin azi. E prea buna. Nu va povestesc nimic, v-as strica placerea. Dar merita din plin, jur.

Mai am un capitol si o termin. Dar nu vreau sa o termin azi. E prea buna. Nu va povestesc nimic, v-as strica placerea. Dar merita din plin, jur.

Cheful de dupa a fost haotic, in podul Teatrului 74 era o aglomeratie beata care se deda la jam session-uri interminabile. Parea ca totul luase sfarsit, asa cum si cititorii acestui mic serial poate au crezut ca s-a terminat odata cu concertul. In realitate facusem abia primul pas.
Mixajul si masteringul au fost facute de Victor de-a lungul verii. Ambitia sonora era sa nu re-inregistram absolut nimic in studio. Si n-am facut-o. Am preferat sa scoatem piesele care nu iesisera asa cum ne dorisem.
(more…)
Am primit saptamana trecuta de la niste prieteni (care tocmai se intorsesera de la Paris, unde il vazusera pe nea Petrica dixtrandu-se cu orchestra din Scratch My Back mrrrr) dvd-ul celor de la Elbow numit The Seldom Seen Kid Live. Un concertutz amarat tinut impreuna cu orchestra si corul BBC-ului intr-o sala din complexul Abbey Road Studios. Se canta albumul cu pricina (castigator de Mercury Prize) cap coada si nimic mai mult. Relaxat, convingator, superb, un concert cum n-am vazut de muuulta vreme.
Dan
P.S. Serialul cu Acoustic Drama revine in curand.

Am trecut saptamana trecuta pe la Carturesti fara nici un scop precis si am dat peste un album care mi-a marcat ultima perioada din liceu. Aveam si tricou cu coperta:)) L-am cumparat, normal, dar fiind ocupat cu repetitiile pentru concertul de la Clubul Taranului n-am avut timp sa-l reascult si chiar am uitat complet ca il am. Azi mi-a cazut privirea intamplator pe coperta si am zis ca merita o incercare. Si vai de capul meu. Anul trecut i-am vazut in concert si am fost pe spate, dar asa reactie n-am avut. Am inceput sa topai prin casa si l-am ascultat de vreo 3 ori la rand. E inca proaspat. Si e din 95.
Ladiieeeees aaaand Gentleeemeeeeen, King for a day, fool for a lifetime is in the house!
dan
Codrut s-a dus cu 5 minute inainte sa roage publicul sa-si inchida telefoanele mobile si sa incerce sa se manifeste cat mai putin in timpul pieselor, ca sa putem capta sunetul cat mai fara purici. Apoi, in sfarsit a inceput.
Fake Life si Forbidden Drama au fost ca pe album, una dupa alta. Pe DVD intre ele apare Crossroads, la sugestia lui Victor. Asta pentru ca trebuia detensionata un pic atmosfera dupa un Fake Life foarte dark si foarte lung. La Crossroads n-am fost multumiti de prima dubla si am incercat alte cateva, numai ca nu stiu cum faceam si ma tot poticneam in cate un cuvant si intrerupeam filmarea. Pana la urma ne-am declarat in unanimitate multumiti de prima varianta. Culmea e ca nu imi aduc aminte de ce nu ne-a placut initial.
Am tras doua duble si pentru Watercolor, pentru ca Paula era foarte incordata si se cam simtea. La Rad Cand Imi Vine Sa Plang am uitat ca stabilisem si o parte de solo pentru flaut. N-am tras o alta versiune pentru ca improvizatia vocala a Paulei (care se prinsese ca am uitat) ne lasase cu gurile cascate.